Stimabile Klaus Werner Iohannis, ai face bine să faci treaba ca lumea! (iubire și politică – partea a 2-a)

Stimabile Klaus Werner Iohannis,

Ai face bine să faci treabă ca lumea când o să te instalezi pe fotoliul de președinte. Am eu un sentiment că vei fi preșendinte. Te-am votat în primul tur și o să o fac și în al 2 lea tur. Stai, nu te umfla în pene! (public știu că nici nu o faci; ești retinut și e bine așa). Nu te încânta prea tare, te-am votat nu pentru că am fost sigură că erai cel mai bun din cei 14, ci pentru că erați 2 cu șanse reale și tu erai răul mai mic.

Să-ți spun drept sunt ca o mamaie de la țară și prima dată mă împiedic în numele dumitale. Cum ar zice bunica mea dacă ar mai trăi – tare bine ar fi maică dacă ai avea un nume de-al nostru, din popor, un Gheorghe, un Ion, un Vasile de-al nostru pe care să-l poată rosti răspicat oricare din nenii de la piață. Dar trecem cu vederea căci na, la botezul dumitale, nu erai prea conștient de ceea ce ți se întâmplă.

Nu-s nici eu sigură dacă știi la ce te înhami și nici mama nu e convinsă că nu o să ne vinzi țara. Eu revin la prima parte și mă întreb dacă realizezi că România nu-i cât Sibiul și-ți trebuie energie și curaj ca să faci ceva, să schimbi ceva, să îmbunătățești un pic. Mă uit la dumitale și te văd cam obosit, dar sper că e doar amăgirea și ecranul TV-ului mi te arată cam galeș. Altfel spus, sper că ești conștient că țara asta nu-i o jucărie. Dacă ai vrut-o, păi condu-o cu responsabilitate. Și în timp ce-o faci, orice decizie iei, gândește-te la cei dragi. Pune-i pe ei în centru și ia decizii pentru țara asta ca și cum ai lua pentru omul pe care-l iubești cel mai mult.

Nu mai știu la ce punct am ajuns, trebuie sa fie vreun 3. E cifră magică pentru mine deși vreau să-ți vorbesc de vorba dumitale care nu-i magică deloc. Asta mă reține pe mine să-ti spun cu toată inima DA. Știu, bunica zicea să nu judec oamenii că fiecare e așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Dar, domnule Iohannis, dacă tot te pregătești să devii președinte, vorbește și dumneata cu toată gura, deschide-o și zi cu simț și răspicat ce ai de zis. Mi se pare că așa greu se întredeschid buzele și așa greu iese un discurs de parcă aștepți întâi să se alinieze planetele ca apoi să spui ce ai de zis.

Zic eu că un președinte trebuie să fie hotărât, să vorbească cu toți plămânii, nu doar să știe ce are de zis dar să știe și cum să o zică. Și îmi place, sunteți diplomat, atent, serios. Dar haideți să mai vedem și câte o emoție – mă simt ca la olimpiada de gimnastică feminină și vă asemăn cu chinezoaicele pe chipul cărora nu citești nimic, nici măcar dacă le pasă sau nu. Suntem și noi speriați, ne dorim să alegem bine, ne dorim să ne fie mai bine, dar ajutați-ne – dați-ne din când în când un surâs de încredere, un zâmbet că totul are să fie bine, o buză mai ridicată ca să ne dăm seama că vă pasă.

Oricum îți țin pumnii, stimabile. Ți-i tin dumitale și mai ales îi țin nouă, românilor. Țin pumnii și mă rog Cerurilor să nu fii un alt măscărici pe care să-l conducă alții din spate. Mă rog să fii puternic căci o să-ți fie greu cu țara aceasta care mai stă un pic și pică. Pică și ne prinde pe noi, mâna de oameni care am mai rămas în ea; și care, daca iese celălalt, se va împuțina și mai mult.

Dar, pe final, știi ce vreau să ții minte?! Că rugăciunile îl ajută pe cel care face bine, care-i onest, vertical, cu simț de răspundere. Așa că ai grijă, stimabile Klaus Iohannis, ai grijă să faci treaba ca lumea. Altfel te așteaptă și o judecată a românilor și a Cerurilor. Înca ceva: nu te speria – gândește-te la cei dragi când iei decizii pentru țara asta căci daca nu, avem noi o grămadă de Gheorghe, Ion, Vasile și tot neamul lui Mircea și Ștefan încât să te doară dacă ne faci să regretam alegerea.

Cu bine, monșer!

You may also like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.